• EUR 4.6589
  • USD 4.0064
  • GBP 5.2601
  • CHF 3.9900
  •     

După anunţul MApN, alertă printre navalişti. Damen şi Saab, la vânătoare de comenzi de submarine

După „Marsuinul” şi „Rechinul”, şantierul naval din Galaţi ar putea avea din nou şansa să construiască submarine pentru Forţele Navale Române. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat în mod oficial că programul de înzestrare a armatei va cuprinde şi construirea, în România, a trei submarine, pentru a răspunde prezenţei tot mai agresive a Rusiei în zona Mării Negre.
Iniţiativa MApN vine mănuşă Grupului Damen, care are un parteneriat strategic încheiat cu suedezii de la Saab, în vederea construirii unuia dintre cele mai performante modele de submarine disponibile în prezent pe piaţă – modelul A26, derivat din clasa Gotland! Iar ca parte a Grupului Damen, şantierul naval de la Galaţi, ce are deja un palmares impresionant de nave militare, are potenţialul de a deveni elementul competitiv decisiv într-o ofertă Saab-Damen în raport cu eventualele variante ale unor concurenţi din industria de apărare, precum nemţii de la ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) sau francezii de la Naval Group (DCNS).
Context regional
Interesul României în achiziţionarea unor submarine urmează un trend mai larg ce a început să se manifeste în Europa pe fondul creşterii ameninţărilor la adresa securităţii regionale. În cazul Mării Negre, ministrul Apărării, Mihai Fifor, argumentând necesitatea achiziţionării submarinelor, n-a ezitat să pună punctul pe „i” şi să arate că prezenţa Rusiei în regiune este „foarte bine resimţită şi tot mai agresiva”, acţiuni care, desigur, necesită un răspuns pe măsură. Cu acelaşi gen de ameninţări se confruntă şi ţările din regiunea Mării Baltice şi zonele adiacente. Agresivitatea Rusiei a devenit tot mai evidentă mai ales după 2014, odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova, dar un alt incident grav a fost, în acelaşi an, şi detectarea unui submarin rusesc la mai puţin de 50 km de Stockholm, ceea ce a dus în Suedia şi ţările aliate la o mobilizare de forţe cum nu s-a mai întâlnit din timpul Războiului Rece! În acest context, rând pe rând, Suedia, Polonia, Norvegia şi Olanda au anunţat că doresc să-şi modernizeze capabilităţile submarine, iar acum a venit şi rândul României. Compania suedeză de apărare Saab a venit cu un proiect „cu dedicaţie pentru ruşi”, respectiv un submarin de dimensiuni reduse, agil, greu de detectat, cu un echipaj nu foarte numeros, dar capabil, graţie gradului înalt de automatizare şi sisteme defensive, să execute o gamă largă de misiuni şi să ţină piept unui adversar superior numeric. Mai exact, este vorba de modelul A26, proiectat de Saab Kockums, gândit pentru a putea opera inclusiv în ape cu adâncimi reduse, din zona de coastă, precum cele din Marea Baltică, ceea ce-l face compatibil şi cu cerinţele forţelor navale de la Marea Neagră!
Alianţa Saab - Damen
Submarinul A26 a fost gândit ca un succesor al submarinelor din clasa Gotland (proiectat tot de Kockums – n.r.), iar comenzile deja primite de Saab din partea marinei militare suedeze – două unităţi, cu o valoare totală de 810 de milioane de euro – le fac şi mai interesante din punct de vedere al raportului preţ-calitate. Spre comparaţie, proiectul de construire a celor patru corvete pentru forţele navale române are o valoare de 1,6 miliarde de euro. Prin urmare, un model precum A26 ar fi o variantă bună de luat în calcul de către MApN. Şi Saab a simţit acest potenţial şi nu este deloc întâmplător că în urmă cu doar câteva zile şi-a deschis în mod oficial o reprezentanţă la Bucureşti, dorinţa de participare la licitaţia pentru construirea submarinelor fiind, practic, o certitudine. Pe lângă proiectul în sine, un punct forte al Saab este parteneriatul strategic pe construcţia de submarine A26, încheiat, încă din 2015, cu Grupul Damen, acesta din urmă având, de asemenea, o experienţă îndelungată în domeniul navelor militare. Iar obiectivele sunt printre cele mai ambiţioase. „Scopul nostru este ca Damen să revină pe piaţa submarinelor”, declara după încheierea parteneriatului Hein van Ameijden, managing director în cadrul Grupului Damen. „Obiectivul nostru imediat este de a câştiga programul de înlocuire a submarinelor din clasa Walruss (avut în vedere de marina olandeză – n.r.), dar obiectivul final este de a deveni parteneri (cu Saab – n.r.) pe piaţa globală a submarinelor. Ceea ce pune „pe masă” Damen, în afară de know-how specific construcţiei submarinelor olandeze, este o prezenţă internaţională şi o experienţă greu de egalat în domeniul construcţiilor navale în şantierele unor terţe părţi”, preciza reprezentantul Damen.
Puncte forte pentru Galaţi
Dorinţa MApN de a achiziţiona trei submarine vine, practic, în întâmpinarea planurilor pe care Saab şi Damen le are la nivel internaţional, iar în acest context nu putem să nu se gândim că Şantierul Naval din Galaţi, graţie colaborării la nivelul Grupului Damen, a dezvoltat o capabilitate industrială extrem de consistentă în domeniul construcţiei de nave militare, fiind, de altfel, singurul care în ultimele decenii a desfăşurat astfel de activităţi în România. Şantierul Naval Damen Galaţi a fost implicat în cele mai importante proiecte militare ale Grupului Damen, cu aproape 30 de nave livrate forţelor navale din diverse ţări. De asemenea, Şantierul Naval Damen Galaţi este un candidat serios – poate cel mai serios – pentru construirea celor patru corvete destinate Forţelor Navale Române. Asta pentru că, prin toate proiectele de până acum, şantierul naval gălăţean a demonstrat că dispune de o concentrare redutabilă de personal înalt calificat şi specializat pentru pentru proiecte complexe precum cele din domeniul militar. Iar dacă la Galaţi s-a putut construi o navă de suport logistic (Joint Support Ship) precum „HNLMS Karel Doorman”, cea mai mare navă a Marinei Regale Olandeze, capabilă să transporte la bord o forţă expediţionară echivalentă cu o mică armată, atunci un joint-venture între Saab şi Damen la Şantierul Naval Galaţi pentru construirea unui submarin A26 ar putea fi, la rândul ei, în faţa MApN, o ofertă greu de depăşit.
Tehnologie avansată
Unul dintre marile avantaje ale submarinului A26 este că a fost gândit ca o construcţie modulară, respectiv o serie de sisteme subsecvente care pot fi combinate în funcţie de cerinţele beneficiarului. Aceste module pot fi şi înlocuite, chiar pe parcursul perioadei de exploatare a submarinului, ceea ce duce la scăderea considerabilă a costurilor de mentenanţă sau pot facilita „upgradare” tehnologică. Demn de remarcat este că sistemul modular este folosit de Damen şi la Galaţi, iar acest lucru nu numai că a permis o mai bună gestionare a proiectelor, dar a dus şi la o scurtare considerabilă a timpilor de execuţie.
Capacităţi multirol
A26 se face remarcat prin sistemele de protecţie ce-i conferă „invizibilitate” pe sistemele de detecţie, rezistenţă la şocuri şi echipamente defensive şi de atac avansate (torpile, rachete de croazieră, mine etc.). Poate acţiona şi în zona de litoral şi în ape deschise, indiferent de locaţie, în misiuni de observaţie sau culegere de informaţii – dispune de un sistem de senzori dedicaţi unor astfel de operaţiuni, până la acţiuni directe, prin folosirea armamentului de bord, dacă situaţia o impune. A26 „atacă” o nişă dedicată forţelor speciale - dispune de un sistem de ecluze ce poate fi folosit de scafandri când nava se află încă în imersiune. Durata standard de exploatare este de 30 ani, cu posibilitatea upgradării ciclului de funcţionare.
„Bătălia” în industria de Apărare
Chiar dacă proiectul submarinului A26 fixează, practic, standardul pentru noua generaţie de submarine non-nucleare, asta nu înseamnă că „bătălia” pentru comenzi este una uşoară. Competitorii proiectului Saab sunt puţini, dar redutabili, iar acest lucru poate fi intuit încă de pe acum, dacă este să analizăm procesele de selecţie privind construcţia de submarine din Polonia, Norvegia şi Olanda. Dacă este să ne uităm la „lista scurtă” avută în vedere în cazul Poloniei, de exemplu, autorităţile de la Varşovia iau în considerare, pentru programul de submarine Orka, propunerile înainte de Saab, francezii de la Naval Group (DCNS) şi germanii de la ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS). Francezii oferă varianta unui submarin Scorpene, plus o serie de „bonusuri”, constând în dotarea cu rachete de croazieră şi o serie de facilităţi susţinute de statul francez, care este şi acţionar majoritar la DCNS, în timp ce nemţii vin cu varianta unui submarin Type 214, conceput de Howaldtsweke-Deutsche Werft GmbH (HDW), nimeni alta decât compania care a conceput celebrele U-boats din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial!
„Delfinul” a rămas „pe uscat”
În prezent, singurul submarin deţinut de armata română este „Delfinul ” – numit astfel în cinstea predecesorului său „NMS Delfinul” - un submarin din clasa Kilo, construit în URSS şi recepţionat de România în 1985. Din păcate, din 1996 submarinul şi-a epuizat acumulatorii şi nu a mai putut fi folosit în misiuni. În prezent, el este ancorat la cheu, în Constanţa, şi este folosit doar pentru activităţi de instructaj.
Anul 2018, de referinţă pentru marina militară
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a declarat la începutul acestei luni că modernizarea marinei militare a României nu mai poate fi amânată, afirmând că, pentru a consolida poziţia strategică a României la Marea Neagră, avem nevoie de forţe navale performante. Fifor a susţinut că anul 2018 va fi unul de referinţă pentru marina militară. ”Suntem pregătiţi să lansăm programul de achiziţie a corvetelor multifuncţionale - program care va asigura, prin offset-ul aferent, şi modernizarea celor două fregate tip T-22 şi vom pregăti condiţiile pentru derularea achiziţiilor pentru sistemul de instalaţii mobile de lansare de rachete antinavă. Suntem în plin proces de fundamentare a concepţiei de înzestrare pentru încă un program strategic- dotarea cu Forţelor Navale cu submarine, concepţie pe care o vom prezenta cât mai curând în CSAT, pentru aprobare, iar ulterior Parlamentului României”, a declarat Mihai Fifor. Ministrul Apărării a precizat că toate aceste demersuri vor fi făcute ”pornind de la condiţia esenţială şi nenegociabilă ca aceste produse de înalt nivel tehnologic să fie produse în România, pentru a întoarce în industria naţională de apărare importante resurse”.
Submarinele construite la Galaţi, confiscate de ruşi
De-a lungul timpului, marina românească a avut în dotare nouă submarine, cele mai cunoscute fiind „Delfinul I” – construit de italieni, în anii ’30 şi „Delfinul II”, achiziţionat în 1985 de ruşi. Contemporane cu „Delfinul I” în cel De-al Doilea Război Mondial, submarinele „Marsuinul” şi „Rechinul” au fost asamblate la Şantierul Naval Galaţi, componentele necesare fiind furnizate de către Reich-ul german. Cele două submarine au devenit operaţionale în 1944, însă au sfârşit, alături de „Delfinul I”, prin a fi confiscate de URSS.